Într-o seară, în timp ce culcam pitica cea mare, niște gânduri interesante au dat năvală în mintea mea. Ca să înțelegi bine, când zic “culc pitica” înseamnă că stau lângă ea, pe întuneric, fără să fac nicio mișcare, așteptând să adoarmă. Cumva, de când a apărut bebelina cea mică, simte nevoia să nu mai adoarmă singură.
Așadar, eu, așteptând în întuneric, în mod evident, îmi trec diverse lucruri prin cap, în încercarea de a evita să adorm înaintea piticei. De curând, m-am regăsit punându-mi întrebarea: “De ce am ales să rămân acasă, cu fetele, cât sunt mici?” și cumva știam că depinde foarte mult de principiile mele creștine și de credința mea în Dumnezeu, dar parcă nu mai reușeam să îmi explic foarte clar, DE CE este atât de important, încât am ales asta.
Și atunci m-a trăsnit răspunsul. După ce criteriu îmi prioritizez viața? După valoarea eternă. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că îmi pun întrebarea: “Cât de mult înseamnă acest lucru (oricare ar fi el) pentru Împărăția lui Dumnezeu?
Așadar, ce va rămâne? Ce iei cu tine când mori? Vei lua doar conștiința, relația cu Dumnezeu, relațiile cu ceilalți și cât din ceea ce ți s-a dat, ai folosit pentru gloria lui Dumnezeu și nu pentru gloria ta.
Și uite așa mi-am clarificat nelămuririle. Am ales să rămân acasă, deoarece consider că, cel puțin primii ani de viață ai copiilor mei, sunt fundamentali în dezvoltarea lor, pentru că au o valoare eternă inestimabilă și vreau să investesc în ei.
Hai să vedem, de ce copilăria are o valoare atât de importantă în viața oamenilor? Ce spune Biblia despre aceasta și ce spun și studiile de astăzi? În mod surprinzător(sau nu), se pare că sunt de aceeași părere.
În Vechiul Testament, Dumnezeu a ales poporul evreu, ca să fie un model de societate condusă de Dumnezeu, guvernată după principiile Lui și aceasta pornea în mod evident, de la celula de bază a societății, familia. Ceea ce m-a intrigat foarte mult, a fost faptul că până în ziua de azi, copiii ale căror mame nu sunt evreice, nu sunt considerați evrei. Sunt mai multe pasaje în Biblie, dar cel mai clar este cel din Ezra 10:2-3, în care evreii care s-au întors din exil, au jurat să le izgonească din comunitate pe sotiile lor non-israelite și pe copiii lor, demonstrând astfel că Dumnezeu nu îi vedea ca fiind evrei pe cei ale căror mame nu erau evreice, spre deosebire de cei care aveau un tată non-evreu, dar a căror mamă era israelită (Levitic 24:10).
Evreii erau singurul popor antic, unde și cei mai săraci din popor știau să scrie și să citească. Mamele făceau această slujbă în general, și nu era ca să se dea mari ce copii deștepți au, ci ca să își poată ajuta copiii să citească Legea lui Dumnezeu. Toată educația lor era centrată pe a-L cunoaște pe Dumnezeu.
Dacă mama era non-evreică, în mod evident nu cunoștea și nu avea niciun interes să își învețe copiii despre Legea lui Dumnezeu, iar copiii, în cele din urmă, ajungeau să practice religia mamei.
Și aceasta ne aduce în ziua de azi. În mod foooarte interesant, am dat zilele trecute peste un studiu recent, ale cărui concluzii arată faptul că în căsătoriile inter-religioase, copiii vor prelua religia mamei. Dacă, de exemplu, un bărbat creștin se căsătorește cu o femeie musulmană, copiii vor prelua religia mamei, în cele din urmă. Poți citi studiul aici.
Apoi am mai citit alte trei studii, care arată cum copilăria îți modelează aproape iremediabil personalitatea și modul în care privești viața (vezi aici, aici și aici). De asemenea, părerile psihologilor sunt copleșitoare legate de importanța copilăriei și cum aceasta ne construiește personalitatea, în cele din urmă.
Deci, ce vreau să spun?
Vreau să spun că mama și respectiv credințele ei, au un rol crucial în viitorul copiilor ei și vor ajunge, să modeleze credința copiilor ei, mai târziu în viață. Și rolul tatălui este unul deosebit de important și se completează cu cel al mamei, dar în ceea ce privește credința, Dumnezeu a pus cumva această sarcină pe umerii mamei, iar studiile seculare susțin această idee.
Așadar, aceasta este părerea mea personală. Dacă v-ați făcut calculele, ca și familie și este ok din punct de vedere financiar, eu te-aș încuraja, pe tine mămico, ca până ce copiii învață să discearnă binele de rău, să stai acasă cu ei. Din nou, este părerea mea personală, bazată pe ceea ce am studiat, dar fiecare face după cum îi spune Dumnezeu.
Dacă însă ați făcut calculele și pur și simplu, din punct de vedere financiar, nu vă permiteți ca tu să lucrezi doar în interiorul casei, mergi la serviciu, însă prioritizează-ți familia. Nu zic să nu îți faci treaba bine la serviciu, dar fii mereu conștientă că munca cu valoarea cea mai mare, eternă, va fi cea pe care o faci acasă. Astfel încearcă să găsești timp pentru soț, pentru copii și pentru casă. Îmi dau seama că este mult mai greu de gestionat și de prioritizat familia, atunci când ai și un job în afara casei, dar adevărul este, ca la sfârșit, vei vedea foarte clar cum de fapt, lucrurile acestea sunt cele importante. Nu că munca în afara casei nu este tot pentru gloria lui Dumnezeu, nu că relațiile făcute acolo și cunoștințele dobândite nu au valoare eternă. Au! Însă, atunci când Împărăția lui Dumnezeu va fi instaurată deplin pe Pământ, cariera ta nu va mai avea nicio relevanță, însă ceea ce va conta cu adevărat va fi dacă îi vei avea sau nu lângă tine, în Împărăție, pe copiii tăi.
“Învaţă-l pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.” (Proverbe 22:6) este unul dintre versetele mele preferate din Biblie și care cred eu, susține ceea ce am prezentat mai sus. În copilărie se pun bazele persoanei care vei fi.
Care sunt concluziile?
1. Rolul tău ca mamă este crucial în dezvoltarea psihologică a copiilor tăi și în special în modul în care își va alege părerea (credința sau necredința în Dumnezeu). Din păcate, știu și câteva exemple de mame supra-religioase și zeloase, care în loc să își apropie copiii de Dumnezeu i-au determinat doar să fugă în direcția opusă. Cheia nu este să îi bagi copilului credința cu pâlnia în cap, cheia este să îl îndrumi către Dumnezeu prin intermediul propriei tale credințe și a relației tale cu Dumnezeu. Ceea ce mă aduce la punctul următor:
2. Ca să îți poți călăuzi copilul pe calea lui Dumnezeu, trebuie să umbli tu întâi pe ea. Prioritizează-ți de-a lungul zilei un timp al tău cu Dumnezeu, un timp în care să îți încarci bateriile. Abia atunci vei avea de unde să umpli și rezervorul copiilor tăi, atunci când și tu ai combustibil. Altfel vor rămâne doar predici, vorbe fără fapte, care rareori au efect în viața copiilor.
3.Ceea ce îi învățăm pe copii trebuie să fie mereu centrat pe Dumnezeu, nu pe ei. Îi învățăm culorile ca să poată descoperi lumea minunată creată de Dumnezeu. Îi învățăm cifrele și literele, ca să poată citi Scripturile. Îi învățăm despre planete și Univers, plante și animale, ca să realizeze măreția lui Dumnezeu, creativitatea și genialitatea Lui și să îi aducă laude. Nu îi învățăm pe copii toate aceste lucruri ca să se mărească pe sine și să ajungă centrați pe ei înșiși și “deșteptăciunea” lor.
4. În ultimă instanță, femeia va da tonul în familia ei. Printr-o coincidență, astăzi am citit povestea despre regele Solomon, a cărui inimă a fost îndepărtată de Dumnezeu de către nevestele străine și cărora le-a construit altare pentru fiecare din dumnezeii lor. Să ne aducem aminte că noi, femeile, ne putem îndepărta sau apropia și soții de Dumnezeu și să fim atente și la acest aspect.
Dumnezeu le onorează pe mame, prin oferirea unei mari responsabilități: aceea de a-i învăța pe copii Calea Sa.
Andy Stanley spune că: “Poate cea mai mare contribuție a ta pentru Împărăția lui Dumnezeu nu va fi ceva ce faci, ci cineva pe care îl crești”.
Dragile mele, mă rog ca aceste rânduri să vă încurajeze, să luați decizii bune, să stați aproape de Dumnezeu și să le arătați și copiilor voștri calea Lui.
P.S.: Aici am găsit un studiu despre cum inteligența emoțională este mult mai bine dezvoltată la copiii ale căror mame nu lucreză în afara casei.
#importantamamelorinochiiluidumnezeu #versetebiblicecrestereacopiilor #verseteimportantamamei #decemamelesuntimportante #rolulfemeiiinbiblie #rolulmameiinbiblie #littlecornerofjoy #rolulmamei #rolulmamelor #rolulmamelorcrestine #rolulmamelorinbiblie #importantamamelorinbiblie #andystanley #imparatialuidumnezeu #articolcrestindespremame #romaniacrestina
